miercuri, 30 noiembrie 2016

Un "of", intr-o zi mare... Din nevoia de a-l marturisi cuiva.

Ziua sufletului românesc – marea unire
 
Aşa a început, întotdeauna, această mare sărbătoare: cu muzica fanfarelor şi cu defilarea Oştirii. Armata, prezentând onorul patriei, naţiunii. Firesc, pentru că însuşi actul istoric al Unirii celei mari, din zbuciumatul şi neuitatul an 1918, nu ar fi fost posibil, nu ar fi putut fi apărat şi consolidat, impus chiar marilor puteri, dacă în jurul oamenilor politici, în jurul tuturor forţelor populare nu ar fi fost acest adevărat zid de baionete, braţul înarmat al ţării – Armata.
Ea, Armata română, a fost şi trebuie să rămână elementul de bază al STABILITĂŢII STATALE. Armata este un mit. Şi cu miturile nu se glumeşte! Cine uită istoria (s-a spus asta de nenumărate ori) riscă s-o repete. Trezeşte-i, Doamne, cu dreapta Ta judecată, pe cei ce refuză să priceapă şi acum, ca şi în trecut, cât de generos ai fost dându-ne puterea de a face ca întregul să fie mai mare decât suma părţilor ce-l compun.  Şi care, orbiţi de patimă, îşi uită rosturile hărăzite lor de gloata cea mare, clamează lozincile mulţimii cu gândul la propriile buzunare, pun la cale de vreo autonomie, ba nesocotesc până şi Legea Legilor – Constituţia. Îndepărtează, Doamne, de noi, meschinele răutăţi, dă-ne nouă conştiinţa puterii de a regăsi în noi ceea ce ne-a unit în momente hotărâtoare.
Fă-ne, Doamne, să ne ruşinăm de meschinăriile pe care, azi, mulţi dintre noi, cu deosebire cei ce ne diriguiesc destinele, le fluturăm în ochii naţiei care ne judecă. Eu încă mai cred, ca şi înaintaşii mei din acel neuitat Decembrie 1918, că avem un vis comun – ROMÂNIA!
Eu, bătrânul – acum – general, mă ridic împotriva celor care „modelează” istoria după cum bat vânturile. Şi vă rog, camarazii mei, concetăţenii mei, cetăţeni ai României, luaţi aminte la ce spunea ostăşeşte, acum 75 de ani, la 1 ianuarie 1941, fără fason stilistic, acel care rămâne, cu bune şi cu rele, un mare bărbat, Generalul Ion Antonescu: Fii om, fii drept şi recunoaşte că deasupra tuturor ambiţiilor şi urilor este Patria, este veşnicia neamului şi că acolo trebuie să ne întâlnim întotdeauna, chiar dacă nu ne înţelegem de fiecare dată.
Pentru Patrie, pentru acest ideal, merită să-ţi sacrifici şi viaţa! „Chiar cu preţul vieţii”, spunea cândva jurământul nostru militar. Ideal, cuvânt pe care-l alătur cu patriotismul fără rezerve. Lipsa de ideal este malefică! Şi ne este dat să vedem aceasta în atâtea condamnabile manifestări cotidiene…
De Ziua Marii Uniri, armata îşi delegă reprezentanţii ei merituoşi să mărşăluiască solemn, simbolic, pe sub Arcul de Triumf. În acest an, ei ne etalează uniformele lor cele noi, de instrucţie, în nuanţele terne ale pustietăţilor Orientului Apropiat, pe unde au ajuns, recunosc, nu ştiu din ce cauză… Şi nici nu pot să înţeleg, bunăoară, cine şi de ce, din şi aşa rahiticul buget al Ministerului Apărării, din acest an, a restituit – la ultima rectificare bugetară – aproape un miliard de lei, necheltuiţi. Nu din economie, ci din condamnabilă lentoare. În timp ce batalioanele noastre aşteaptă cu deşartă nădejde promisa şi necesara tehnică de luptă modernă… Banii armatei îi cheltuieşte acum Serviciul de Pază şi Protocol, cel de Transmisiuni Speciale, Secretariatul General al Guvernului… E drept?
Dar, serbăm Marea Unire şi cuvine-se să lăsăm pe altă dată marile mele, marile noastre nemulţumiri. Toţi suntem ţintele Timpului, iar noi, cei mai vârstnici rezervişti (mi-e urât să mă ştiu un expirat „ofiţer rtg.”!), am devenit o ţintă predilectă. Ne vedem Ţara şi Armata ei la vreme de cumpănă. Şi nutrim nădejdea să revedem măcar un nou început, după negura grea a ultimelor decenii.
Aici, la Reşiţa, această legendară vatră a industriei noastre naţionale, care, din nefericire, abia îşi mai păstrează scânteie de jar sub strat de cenuşă, fumul a dispărut. Dar a rămas căldura. De aici, cu ea în suflete, ţie, Patria mea, LA MULŢI ANI!
 
Doamne ajută!
 
              General de Brigadă (r)                   
ing. Adrian MARINESCU    
 
            01.12.2016

luni, 21 noiembrie 2016



21.11.2016
C O M U N I C A T

Având în vedere mesajul transmis în data de 14.10.2016 de conducerea S.C.M.D. privind convocarea adunărilor generale ale filialelor S.C.M.D. în perioada 01-25.11.2016, la şedinţa Biroului Operativ al Filialei Reşiţa din data de 27.10.2016 s-a hotărât  ca Adunarea Generală a S.C.M.D., Filiala Reşiţa să aibă loc în data de 24.11.2016, ora 16,00, la sediul filialei din mun.Reşiţa, Bd.A.I.Cuza, nr.39, parter (accesul direct din bulevard pe poarta de intrare la Poliţia Locală Reşiţa), mesajul fiind transmis către membrii de sindicat şi către conducerea S.C.M.D. în data de 01.11.2016.
Întrucât numărul membrilor de sindicat care au confirmat participarea depăşeşte locurile disponibile de la sediu, Adunarea Generală va avea loc la aceeaşi dată şi oră stabilite anterior în amfiteatrul Liceului Tehnic Reşiţa, aflat în spatele sediului Filialei Reşiţa a S.C.M.D.
Invităm conducerea S.C.M.D. să participe la Adunarea generală anuală, însă luând în considerare faptul că în această săptămână sunt planificate cele mai multe adunări anuale ale filialelor din ţară, dacă nu va fi posibil să fim onoraţi de conducerea S.C.M.D. cu prezenţa, vom face propunerea de a ne întâlni la o dată viitoare la care să participe câţi mai mulţi sindicalişti din zona de vest a ţării, aşa cum rezultă din mesajul primit astăzi de la Secretariatul General al S.C.M.D..
Ordinea de zi este stabilită potrivit comunicatului S.C.M.D. din data de 14.10.2016, cu excepţia pct.1, deoarece la nivelul Filialei Reşiţa a S.C.M.D., B.O. este complet şi nu se impun alegeri, după cum urmează:
1.-clarificări privind Legea pensiilor militare de stat şi O.U.G. nr.57/2015 - neconstituţionalitatea O.U.G. nr.57/2015 şi tergiversarea discutării ei în Camera Deputaţilor;
2.-instruire privind algoritmul demersurilor către autorităţi şi instanţele de judecată pentru acordarea drepturilor legitime rezerviştilor şi urmaşilor lor;
3.-primirea de noi membri şi plata la zi a cotizaţiei de membru al SCMD;
4.-perspectiva acţiunilor SCMD pentru aplicarea Legii sindicatelor, aflată în proiect la Camera Deputaţilor;
5.-prezentarea Bilanţului anual al Filialei Reşiţa;
6.-consemnarea şi dezbaterea propunerilor făcute de membrii de sindicat.

După adunare vom trimite procesul-verbal al adunării şi tabelul nominal cu membrii SCMD participanţi, prin e-mail, la Secretariatul General al SCMD.

BIROUL OPERATIV al  FILIALEI REŞIŢA a SCMD ,

luni, 14 noiembrie 2016




CABOTINII

Pentru bătrâni timpul trece mai repede. Un hâtru ar spune că timpul stă pe loc şi doar noi trecem prin el. înclin să-l cred pentru că hâtrul, în afară de a fi glumeţ şi pus pe pozne, este şi deştept.
Mai ieri a fost primăvara şi acum îl aşteptăm pe Moş Nicolae,… apoi pe Moş Crăciun  şi iar s-a mai dus un an.
Între cei doi „Moşi” va trece în nefiinţă „Moş Parlament” pentru a se naşte altul. Cui foloseşte!? Promisiunile, cu prisosinţă poporului, foloasele, mai cu seamă aleşilor, pentru că într-o lume în care parlamentarii de calitate se vor afla în inferioritate numerică, tonul îl dau cabotinii.
Din nefericire pentru noi, alegătorii, constatăm că unii oameni politici care au fost, sunt sau se vor conducători „dau cu bâta`n baltă” şi, chiar dacă sunt inteligenţi şi cu o cultură peste medie, au momente în care devin actori mediocrii şi ne lasă un gust amar prin teatrul prost pe care-l joacă. De ce se comportă aşa? Pentru că le lipsesc cumpătarea, moderaţia şi măsura în toate, calităţi pe care le dobândeşti în timp şi nu prin studiu. „Sfatul Bătrânilor” a fost Parlamentul triburilor faţă de care tinerii purtau un deosebit respect nu numai pentru că erau bătrâni.
Evident că, fără a da nume, este de prost gust să faci politică prin uşă cu minorii, cum la fel de nefericite sunt afirmaţiile demagogice că am putea să ne batem cu pumnii în piept şi dacă am avea o armată puternică ca a statului San Marino. Adică să luăm de la armata ţării pentru a da la alţii, cum glăsuia o blondă care pe vremuri striga pe o scenă să-l votăm pe contracandidatul păcăliciului pe care-l susţinea ea (gura păcătosului adevăr grăieşte, dacă nu bate câmpii prin lumi paralele), făcând nişte calcule inocente din care rezultă că din cauza unor pensionari nu avem autostrăzi şi că le-am putea avea dacă pensionarii în cauză ar avea pensie „zero”.
Acum, chiar acum, când suntem înconjuraţi de orientări şi guverne care bat spre infraroşu cu aduceri în prima linie a panslavismului, în care şi Marea Neagră devine roşie, se găsesc demagogii autohtoni, la limita dintre trădare şi inconştienţă, să scoată „perle” de doi lei care pun paie pe foc.
Dacă vrem să fim respectaţi ca naţiune şi să mai avem ţara măcar între graniţele actuale, nu trebuie să fim foarte numeroşi dar este vital să fim foarte bine informaţi şi înarmaţi. Celor care încă mai bânguie le dau exemplul Israelului, o ţară mică (teritorial) cu o armată mare, înconjurată, ca şi noi, numai de „prieteni”, militari şi paramilitari.
În condiţiile în care nu am învăţat de la istorie că mai marii lumii, când interesele le-o cer, fac de multe ori jocurile pe sub masă, suntem pierduţi. Am ajuns să ne convingem acum, în ceasul al 13-lea, că un singur om politic, într-o anumită conjunctură, poate schimba alianţele globale… „pocnind din degete”.
Conjunctura internaţională este al dracului de greţoasă (puterile interesate de destrămarea U.E. folosesc o grămadă de minorităţi din diferite ţări pentru a-şi atinge scopul, cerând „drepturi” pentru acestea, inclusiv prin susţinerea de referendumuri, şi susţinându-le la acte de terorism şi dezordine) şi îmi vine să renunţ la o parte din pensie pentru înarmare şi pentru ordine internă (măcar de ar fi de folos) dar nu pentru autostrăzi pentru a face hatârul politicienilor cabotini care joacă prost pe timp de pace iar în caz de război spoliatorii ţării vor spăla putina, fugind de pe scenă pentru a lua primul avion spre paradisurile fiscale unde şi-au depozitat furăciunile, o parte din acestea fiind şi banii destinaţi autostrăzilor.
Într-o lume normală „paradisurile fiscale” ar trebui să nu existe dar atâta timp cât egoismul, infatuarea, goana după putere şi după bogăţie fără limite, ca şi sfidarea aproapelui conduc planeta Pământ, aceşti oameni bolnavi vor fi deasupra popoarelor.
Pentru ei nu există viaţa de apoi.
Cât dau politicienii pe armată, pe militari (excepţie fac, aşa cum am mai spus, parlamentarii patrioţi care se află, din păcate, în minoritate), se observă din „implicarea” pe care au avut-o aceştia din luna aprilie 2016 până în prezent, creându-ne iluzia că luptă pentru rezervişti dar, în realitate, frecând menta prin comisii cu Plx-ul nr.82/2016 pentru aprobarea O.U.G. nr.57/2015 care a modificat nelegal Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, lege care, dacă era specială, cum spun cei care chiar beneficiază de astfel de pensii, nu era modificată printr-un act normativ de nivel inferior înainte chiar de a intra în vigoare.
Şi uite aşa, au început să vină, odată cu apropierea Ignatului (Ignatul este în fiecare an în data de 20 decembrie dar în anul 2016 pică într-o zi de marţi; să nu fie trei ceasuri rele), pensii recalculate pe o lege măcelărită precum porcul la Ignat, folosindu-se pentru baza de calcul coeficienţii de funcţie şi de grad din Legea nr.330/2009 care a fost abrogată la data de 01.01.2011 de art.39, lit.w din Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, lege care în fiecare an, până în prezent, prin ordonanţe de urgenţă consecutive a suspendat aplicarea coeficienţilor de grad şi de funcţie de interes pentru salarizarea personalului militar şi, pe cale de consecinţă, în procesul de recalculare a pensiilor rezerviştilor.
Astfel că, în procesul de calcul al pensiilor militarilor şi de recalculare a acestora, cuantumul pensiilor nu este ciopârţit numai de art.40 din O.U.G. nr.57/2015, ci şi de coeficienţii uitaţi prin legi abrogate (ex.: conform anexei VII, cap. I şi II din Legea nr.284/2010, coeficienţii de ierarhizare pentru funcţia de colonel sunt stabiliţi între 5,63 şi 7,58, corespunzând claselor de salarizare de la 71 la 83, ori în prezent pentru colonel este stabilit coeficientul de funcţie de 5,50, corespunzător celui stabilit prin abrogata Lege nr.330/2009; – între 5,30 şi 7.00).
În aceste condiţii, chiar dacă unii lucrători cu ştaif de la casele de pensii, pentru a se „afirma”, au făcut propuneri nefavorabile pensionarilor, moral sunt vinovaţi şi le putem arăta obrazul pentru excesul negativ de zel, însă în final pâinea şi cuţitul s-au aflat, se află şi se vor afla la guvernanţi iar aceştia nu se pot prevala de faptul că au semnat actele normative, întocmite de conţopişti cu doctorate, plagiate şi neplagiate, „ca primarii”.
Se apropie Ignatul …

Vă doresc şi îmi doresc sănătate!
Cu deosebit respect ,
Col.(r) Marin BUŢIU

luni, 10 octombrie 2016




CAPRA  VECINULUI

Dacă mai are cineva vreo îndoială că Ordonanţa de urgenţă nr.57/2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.923 din 11 decembrie 2015, a fost uitată până acum, îi spun că se înşeală.
Până azi, 10 Octombrie 2016, a fost modificată şi completată de Guvernul României prin RECTIFICAREA nr.57 din 9 decembrie 2015, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.20 din 8 iunie 2016 şi ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.43 din 31 august 2016, uitând însă de art.40 care ne priveşte pe noi, pensionarii militari, la fel cum ne-a uitat şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor care a pus-o pe ordinea de zi în data de 27.09.2016 dar raportul care urmează să fie întocmit nu are termen de soluţionare, PLx-ul nr.82/2016 fiind singurul din toate proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi care are termen „sine die”.
În acest timp partidele ne fac oferte electorale de trai mai bun… de te lasă picioarele.
Pe de altă parte mass-media şi „blog-ării” o fac praf pe o doamnă ministru care, cu impertinenţă, a dat în vileag câteva pensii, vreo 60, ale unor pensionari magistraţi care ar încasa pensii de circa 100.000 lei, echivalente cu 22.000 de euro. Când mă gândesc că eu, un oarecare colonel, am fost pensionat în anul 2005 cu o pensie brută de 2.000 lei îmi vine să râd ca la circ (aşa te apucă Parkinson,… ca pe o piftie).
Realitatea este că majoritatea magistraţilor au pensii mult mai mici, ca de altfel şi majoritatea militarilor şi chiar dacă raportul este, în medie, de 1/6 în favoarea magistraţilor, personal apreciez că o pensie decentă pentru un magistrat este de circa 15.000 de lei, care este sub media europeană a confraţilor de balanţă, ceea ce ne dorim şi nouă şi civililor care până acum au fost manipulaţi, în mod mârşav şi criminal, pentru a ne omorî caprele în loc să ceară şi ei o capră.
Pentru că populimea nu ştie să-şi ceară drepturile, în stradă la nevoie, preferând să stea toată ziua la o „cinzeacă” şi la o ţigară fără filtru pe marginea şanţului, în apropierea birtului sătesc, unde fumatul nu este interzis, îi atenţionez că le vor creşte pensiile cu aproximativ 80% în următorii ani dacă nu vor uita să-i aleagă şi să-i urecheze pe cei care le promit acum că valoarea punctului de pensie va creşte la 1.400 lei într-un viitor apropiat.
Mon cher, e mare înghesuială la promisiuni în timp ce de peste un sfert de veac aceiaşi politicieni modifică tot ce nu ne interesează.
Poate ar trebui să încercăm şi altceva, eventual „ALTERNATIVA NAŢIONALĂ”.
Cine se bagă???
În rest, oşteni sau ţărani, vegheaţi de înălţimi, de va fi sau nu război, ne punem întrebarea din caricatura de mai jos: …

http://www.pensiata.ro/wp-content/uploads/2016/01/taranii-si-pensia-de-ostas.jpg 

     Am onoarea !
     Preşedintele Filialei Reşiţa a S.C.M.D.,
     Col.(r) Marin BUŢIU

joi, 6 octombrie 2016



joi, 06 octombrie 2016



FATA   MORGANA

S-au dus pe apa sâmbetei şase ani de când, printr-o nemernică decizie politică, nişte nenorociţi care dacă nu vor deveni scriitori pe sau între pereţii puşcăriilor, vor fi sigur osândiţi de istorie, au intrat cu bocancii în pensiile cadrelor militare, invocând o criză financiară mondială provocată de o gaşcă de hoţi de la care infractorii indigeni au luat sau au dat lecţii de cum se poate jefui un popor.
În locul pensiilor militare de stat, instituite în ţara noastră de peste 150 de ani, hoţii autohtoni ne-au „dăruit” altfel de pensii iar pentru a nu crâcni în front au manipulat populimea, prin mijloace moderne sau mitocăneşti, convingându-o cu uşurinţă că are cele mai mici pensii şi salarii din Europa din cauza noastră şi nu pentru că ei au spoliat ţara timp de peste 26 de ani, uniţii într-o criminală şi jegoasă cârdăşie.
Cine sunt ei ?
Sunt cei care, grupaţi în tot felul de „secte” cu nume pompoase şi apucături  odioase, s-au insinuat în clasa politică, în administraţia centrală şi locală, în consilii, comisii, comitete naţionale şi în alte locuri din care au împărţit sinecurile cu cei care i-au paraşutat în funcţii cheie. Salarii sau pensii de peste 10.000 de euro, care i-ar oftica şi pe parlamentarii europeni, au fost date cu mărinimie pentru a asigura ungerea unei clase politice îmbuibată şi îmbibată cu infractori la care nici D.N.A.-ul nu mai face faţă iar politicienii oneşti, fiind în minoritate, nu pot da tonul pentru a edifica o ţară democrată.
Mass-media, pentru a deturna atenţia de la gravele probleme cu care se confruntă poporul, este alimentată cotidian cu ştiri „explozive”, „bombă”, „incendiare” şi cu alte efecte pirotehnice.
Aşa s-a întâmplat şi în toamna anului 2015, când pe „valul unor evenimente, Guvernul legitim s-a volatilizat iar politicienii, de la est la vest, sau dacă vreţi de la stânga la dreapta, au tras aer în piept sau ne-au tras în piept şi şi-au luat (ne)meritata vacanţă de iarnă” (n.b. - autoplagiat din articolul „Varză de Bruxelles).
Guvernul Cioloş, învestit în ziua de 17.11.2015, nu putea exista fără vacanţa de un an pe care întreaga clasă politică şi-a asigurat-o într-un deplin acord tacit şi nici nu putea să foarfece legile „orânduite” deja de Parlament.
Cu o grabă demnă de o cauză mai bună guvernanţii „tehno” au modificat o lege organică (Legea nr.223/2015) prin art.40 din O.U.G. nr.57/2015 (publicată în M.Of. nr.923 din 11.12.2015), la mai puţin de o lună de la învestire, încălcând flagrant dispoziţiile art.115 din Constituţia României.
cine le-a sugerat/ordonat noilor guvernanţi să semneze o ordonanţă de urgenţă pe care, în mod sigur, nu au avut timp nici să o lectureze şi, cu atât mai puţin să (ne-)o „articuleze” ?
Proiectul de Lege (PL-x nr.82/2016) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 se află la Comisia pentru muncă şi ocrotiri sociale a Camerei Deputaţilor, fiind pe ordinea de zi (la nr.crt.4) a lucrărilor comisiei din data de 27.09.2016. Din surse neoficiale am aflat că proiectul de lege trebuia reintrodus pe ordinea de zi din data de 04.10.2016, însă pe site-ul Camerei Deputaţilor nu mai figurează.
Toate PLX-urile aflate pe ordinea de zi din 27.09.2016 şi 04.10.2016 au menţionate termene de soluţionare cu excepţia PL-x nr.82/2016 care a fost înregistrat la Camera Deputaţilor în data de 21.03.2016, fiind cel mai vechi proiect de lege.
De ce oare?
În acest timp sunt pensionate cadre militare în baza unei legi modificată de o ordonanţă fără de urgenţă care aşteaptă să fi aprobată prin lege cu sau fără amendamente iar altele ies din sistem pe cale naturală, chiar înainte de a beneficia de prima pensie.
De la fatidicul an 2010 au trecut deja 6 ani de când politicienii se joacă cu marea armată a rezerviştilor şi care ne promit revenirea la normalitate numai când pe la graniţe se aude zăngănit de arme. Se pare că, prin ricoşeu, Putin ne este cel mai bun prieten.
Câţi dintre noi vor mai apuca recalcularea pensiilor în mod corect şi nu printr-o lege decapitată, în condiţiile în care termenul maxim pentru recalculare este 01.01.2018, adică doi ani de la intrarea în vigoare a Legii nr.223/2015 (01.01.2016), cu sau fără modificări,…numai Providenţa ştie şi poate şi Institutul Naţional de Statistică.
 Marea armată a rezerviştilor români, gata oricând să se jertfească pentru patrie, a fost umilită şi pentru asta nemernicii cu umerii obosiţi de stele nemeritate trebuie să plătească.
Ne-au lăsat în mijlocul deşertului şi ne-au amăgit cu o oază care se întrevede la un orizont mult prea îndepărtat la care cei mai mulţi dintre noi nu vom mai ajunge pentru că la capăt domneşte, râzând de noi, Fata Morgana.
dacă parlamentarii nu vor respinge sau amenda art.40 din O.U.G. nr.57/2015, în temeiul art.115, alin.7 şi 8 din Constituţia României, înseamnă că totul este o farsă jucată de cabotini care îmi confirmă cele scrise.

Cu deosebită preţuire pentru adevăraţii camarazi de arme!
Preşedintele Filialei Reşiţa a S.C.M.D. ,
Col.(r) Marin BUŢIU

miercuri, 24 august 2016

    
     Zi aniversară ...

     Azi, 25 august 2016, în miez de noapte, în spiritul camaraderiei ostăşeşti şi al onoarei militare, noi, membrii Filialei Reşiţa a S.C.M.D., cu ocazia împlinirii a 80 de primăveri, îi transmitem preşedintelui nostru de onoare, d-l general ADRIAN MARINESCU, urări de viaţă lungă, sănătate şi tihnă în suflet.
 
     LA MULŢI ANI, domnule general!
 
     Fie ca apusul, spre care cu toţii ne îndreptăm şi la care unii ajungem prea devreme, cu voia lui Dumnezeu să ne lumineze mintea şi să ne încălzească trupul în mângâierea soarelui etern. Şi de am trăi o mie de ani, lăsându-l în urmă pe Matusalem, tot ni s-ar părea că au trecut într-o clipă.

   Cu aleasă preţuire,... în numele tuturor,
   Preşedintele Filialei Reşiţa a SCMD
   Col.(r) Marin BUŢIU
 

miercuri, 30 martie 2016



 

 

miercuri, 30 martie 2016


 AZI …  A FOST IERI

da domnilor!  ieri a fost 29 martie 2016.  ei şi!
Furaţi de problemele cotidiene, făcând slalom printre picăturile unei ploi sâcâitoare între domiciliu şi cabinetele medicale, acaparaţi de o mass-media manipulantă care ne redă mult circ pentru că pâinea îngraşă şi obosiţi de stresul cauzat de emisiuni tv cu mesaje subliminale, pe care nu le putem evita dacă aţipim cu mâna pe telecomandă, noi, sindicaliştii din Reşiţa am uitat de o aniversare.
Vina este a tuturor dar în primul rând a subsemnatului pentru că, fiind „în primul rând”, văd bine circul, însă uit cine sunt pe rândurile următoare. Da, sindicaliştii dintr-o filială sunt ca masa neomogenă care se află, la un moment dat, într-o sală de spectacol sau în arena circului şi care, la terminarea spectacolului, se înghesuie spre ieşire, chiar dacă afară viscoleşte, cu toate că la intrare s-au înghesuit în căutarea căldurii şi a spectacolului (sunt şi excepţii care nu confirmă regula).
Cu gândul la organizarea fără cusur a unei întâlniri cu membrii de sindicat nu am putut să ne permitem să invităm conducerea S.C.M.D. la aniversare pentru că sediul nostru, unde am fi dorit să sărbătorim evenimentul, din cauza unui suport financiar deficitar, este un nesfârşit şantier. Nimeni nu este vinovat de această stare de fapt pentru că aşa sunt vremurile.
Am fi putut să organizăm evenimentul în altă parte (era să zic în altă locaţie) dar farmecul căminului ar fi dispărut.
Poate la anul, … cu părerea de rău că am ratat „planul cincinal”.
Da, Onorabili colegi! Ieri s-au împlinit 5 ani de când ne-am constituit în FILIALA REŞIŢA A S.C.M.D. .
Vă doresc şi îmi doresc SĂNĂTATE ŞI LA MULŢI ANI !
ÎI INVIT PE TOŢI COLEGII SĂ PARTICIPE, JOI, 31.03.2016, ORA 17,00, LA ANIVERSARE LA SEDIUL s.c.m.d., filiala reşiţa.

Cu deosebită consideraţie ,
Preşedintele Filialei Reşiţa a S.C.M.D.
Col.(r) Marin BUŢIU

joi, 24 martie 2016



CUM SĂ PETREACĂ VOIEVOZII...
(pseudo-ghid al alegătorului,... şi al candidatului)


Mărturisesc, uneori mă roade invidia, aşa cum s-a întâmplat deunăzi. Atunci, un prieten, cinstit şi aprig moldovean, mi-a dat un petec de hârtie pe care notase, cu încântarea pe care i-o cunosc, câteva superbe gânduri, scrise cu inegalabilă măiestrie în “Fraţii Jderi” - de Ceahlăul literaturii române - bădiţa Sadoveanu.
Eram invidios că nu descoperisem eu asemenea comori de cuget românesc, deşi romanul îl ştiu pe dinafară...
Şi zicea Măria Sa Ştefan, în cartea ca un balsam, cu întâmplări minunate, din vremuri de demult: “...Şi bucuriile, şi dezmierdările voievozilor trebuiesc să fie puţine şi ascunse. Robului şi sărmanului le sunt îngăduite greşalele şi păcatele; dar noi, domnii şi stăpânitorii, avem datorii mai mari faţă de Dumnezeu”.
Doamne, Măria Ta, Ştefane, sau Măria Ta, Sadoveanu, ce frumoase cuvinte! Şi cât de bine s-ar potrivi şi “voievozilor” noştri de azi! Căci, să fim cinstiţi şi să recunoaştem: cine trăieşte în prisosinţă (şi “voievozii” noştri n-or spune că le ajunge) îşi schimbă fără voie punctul de vedere asupra vieţii. Adică, mai clar, viaţa însăşi are putere de corupţie, care dă celui ce are, nu doar alt trai, ci şi altă gândire. Cum spune românul, sătulul nu crede flămândului.
Dar când, în plus, mai eşti şi conducător (politic sau de stat - tot una e), eşti în ochii mulţimii; o vorbă de duh zice că maimuţei, cu cât se urcă mai sus în copac, cu atât mai abitir i se vede fundul..., scuzaţi expresia.
Dacă mai eşti şi voinic, mereu plecat pe sabatul simţurilor, s-a dus ciorilor ştaiful acela care trebuie să impună, s-a dus prestigiul, dar rămâne de izbelişte şi sărmanul, care în domnia ta şi-a pus nădejdile.
Ce să-i facem, aşa-i viaţa. Vrei mărire, dar asta trebuie să însemne şi crâncenă suferinţă, una chemând-o pe cealaltă, aşa cum lumina cheamă întunericul. Când eşti voievod şi conduci noroade, să ştii să găseşti cumpăna între ce vrei, ce poţi şi ce ai, cele trei chei ale smereniei, ale bunei-cuviinţe. Aşa gândea bădiţa Sadoveanu că a trăit Măria Sa Ştefan cel Mare şi Sfânt... Să ai harul de a umple zilele tale cu istorie.


         G-ral bg. (r) Adrian MARINESCU – Reşiţa


martie 2016

 ......................................................................................................................

La "PASTILA" de mai sus nu pot decât să adaug că le urez "voievozilor" care încalcă legea, obiceiul locului şi principiile moralei,... să le stea în gât pastila ca un măr pădureţ, fără să aibă norocul Albei ca Zăpada.

Cu stimă,
Col.(r) Marin BUŢIU

marți, 15 martie 2016



  marţi, 15 martie 2016

- 24   de   ORE -

de la mitingul din 06 martie s-au dus pe apa sâmbetei încă 9 zile şi… sigur  suntem ceva mai bătrâni, fără să bag mâna în foc că am fi şi mai înţelepţi.
Am aşteptat, câteva zile, nu atât reacţia colegilor cât mai ales a Parlamentului pentru că am manifestat în faţa Guvernului, „legitimat” de politicieni (parcă nu-şi mai au rostul ghilimelele), pe principul „să batem şaua…”.
Cel puţin la nivel de comisie, parlamentarii au concluzionat că art.40 din O.U.G. nr.57/2015, chiar dacă pe ici pe acolo a dorit să „îndrepte” nişte inadvertenţe care ţin de forma şi conţinutul unor texte de lege, pe fond modificarea legii este o mare măgărie (termenul îmi aparţine) pentru că nu poţi să derulezi aproape un întreg alfabet (lit. a) - p) din art. 28 al Legii nr.223/2015, modificat prin O.U.G. nr.57/2015) pentru a stabili că nu se includ în baza de calcul folosită în vederea recalculării pensiei militare, o serie de venituri care nu au făcut niciodată parte din venitul brut şi cu privire la care era foarte uşor să facă trimitere la veniturile luate în calcul prin O.U.G. nr.1/2011 sau, dacă vreţi, potrivit Legii nr.164/2001.
Sânt convins că oricare dintre mulţimea de cititori manipulabili şi-au format repede convingerea, lecturând numai O.U.G. nr.57/2015, fără să cunoască conţinutul tuturor actelor normative mai sus menţionate, că militarii pensionari chiar au beneficiat până acum, la baza de calcul a pensiei, de veniturile înşirate cale de două poşte în O.U.G. nr.57/2015. într-un mesaj anterior spuneam, şi îmi menţin părerea, că H.G. nr.57/2015 se loveşte în Legea nr.223/2015 ca nuca în perete sau ca varza de Bruxelles la făcut sarmale indigene.
Frumos domnilor! Aţi ajuns să intoxicaţi, să manipulaţi şi să dezinformaţi poporul şi prin lege. Rog pe cei interesaţi de această „artă” să o treacă la index şi să o numească „metoda legiferării”!
Revenind la miting,… unii spuneau, pentru a-şi justifica în proprii ochi „non-combat”-ul, adică lenea/comoditatea (îi exclud pe cei bolnavi sau care au avut urgenţe), că protestele în stradă nu dau rezultate (nici în 1989 nu au dat rezultate!?). Alţii au ceva cu preşedintele dogaru şi îi fac cu „sâc!”, prin absenţă, uitând, inocenţii, că îşi bat şi lor cuie în talpă.
Nu am venit în piaţă pentru preşedintele Dogaru, ci pentru a susţine interesele noastre, ale tuturor pensionarilor militari şi civili, ale militarilor activi şi ale civililor. În locul preşedintelui Dogaru putea fi la tribună un oricare alt coleg dar în afară de băşcălia de pe bloguri (este uşor să stai în fotoliu, să bei cafea sau tărie şi să spurci pe oricine, trăind într-o realitate virtuală) nu am văzut până acum nici un „Gică-contra” care să organizeze vreo manifestaţie dar timpul nu este pierdut. Căutaţi-l pe Marcel Proust!
Cred că, alegând din două, bune-rele, perseverenţa are importanţă mai mare decât numărul de manifestanţi aflaţi într-o anumită zi, cu sau fără soare, într-o piaţă.
În 06 martie domnul ne-a blagoslovit cu o splendidă zi de primăvară. Am ajuns în Piaţa Victoriei, când aceasta era încă pustie dar însorită, pe la ora 09,00 şi, ca un turist sadea, m-am apucat să fac fotografii cu telefonul, o parte din acestea urmând să le ataşez la prezentul mesaj, după care au început să apară şi alţi colegi sindicalişti, la început puţini şi cam stingheri, apoi, în mod organizat, detaşamente venite cu autocare din buzău, Galaţi, constanţa etc. până s-a umplut piaţa.
Mitingul a decurs „şnur”, fără incidente, d-l Dogaru şi alţi vorbitori mi-au făcut praf urechile (m-am postat lângă difuzoare), ca şi fanfara din apropiere care intona cântece patriotice mobilizatoare (mi-au adus aminte de vremea când eram tânăr elev în liceu şi apoi în şcoala de ofiţeri). Ce vremuri, ce moravuri, mon cher! N-am simţit nimic atunci din dictatură. probabil eram prea tânăr, iubeam, fumam ţigări „Snagov”, făcând turul româniei cu „Mobra” iar când aţipeam aroma de cafea proaspăt prăjită care răzbătea din toate chioşcurile alimentare „mă trezea din morţi”. Nu îmi este dor de dictatură dar tânjesc după adevăratul parizer şi salam de sibiu, după pateu-ul de ficat şi caşcavalul „Trapist”. Parcă şi micii aveau alt gust. Nu visam să beau Coca-cola pentru că era mai răcoritor şi mai fără „E”-uri un „Cico”. Mai târziu, după anii `80, papilele gustative au început să o ia razna, probabil şi cu ajutor extern. Am băut o cafea la un local select din Piaţa Victoriei dar gustul acesteia nu se compară cu cafeaua prăjită şi făcută la nisip de pe vremuri. Sic transit gloria mundi.
Am reţinut îndemnul final de a pleca şi spre alte ţărmuri cu protestele dar este mai greu fără flotă şi, deocamdată, consider că salvgardarea drepturilor noastre trebuie să aibă două repere, Guvernul şi, la nevoie, Parlamentul.
Personal, ca şi alţi colegi din ţară (mă gândesc la colegul nostru de la Arad, d-l col.(r) Vasile Arion, sau la colegii de la Oradea pe care i-am văzut în Piaţa Victoriei) am străbătut, unii peste 800 km, pentru a fi prezenţi în Piaţa Victoriei. Adăugaţi la distanţele parcurse şi o noapte nedormită, după care o zi obositoare şi apoi o altă noapte nedormită, plus eforturile financiare care nu se compară cu preţul unui bilet de metrou (mă întreb, câţi pensionari militari sunt în Bucureşti?) şi veţi vedea că avem multe motive întemeiate de a protesta pe viitor acasă pentru a nu îi stânjeni pe bucureştenii care vor veni în agora, la următorul miting, cu duiumul.
Dacă unii vor constata că titlul nu are legătură cu mitingul, le pot spune că am plecat de la Reşiţa cu autoturismul în data de 05.03.2016, ora 23,00, am „prins” o ceaţă groasă prin Oltenia, soare la Bucureşti şi am revenit acasă în data de 06.03.2016, ora 23,00, pe o ploaie în averse, după ce am străbătut peste 1.000 km, distanţă care leagă Reşiţa de graniţa cu Germania. una peste alta, mă întreb, cât or fi făcut colegii de prin Bihor?

În loc de epilog
Să le dea gândul bun parlamentarilor (am mari rezerve), mai aproape de români şi mai departe de Bruxelles, pentru a nu mai fi nevoit să revin la Bucureşti, stând rău cu fondurile filialei, dar dacă va fi să fie, cu mâinile în propriile buzunare, mai fac o deplasare şi… încă una.

Am onoarea!
Preşedintele Filialei Reşiţa a S.C.M.D.
Col.(r) Marin BUŢIU

















marți, 16 februarie 2016





Apel  la  demnitate...
N(E)-AU  MURIT  coLINDĂTORii” !?
a venit al treilea „Crăciun”, după ce „gregorienii” şi „iulienii” aproape au uitat de „naştere” şi se pregătesc să sărbătorească „învierea”. Viaţa ne obligă, din păcate, să facem exces de semne de punctuaţie.
Fără a avea nimic în comun cu sărbătoririle creştine, pe care le respect cu pioşenie, „colindătorii” au purces prin ţară (fără să-i cheme cineva), pe la case luminate, să îi lumineze, de fapt să-i întunece pe pensionarii militari, cântând fals, pe fondul lipsei de variaţie (era să zic de cultură religioasă), o singură „colindă”.
Ajutat de „Goagăl”, citând un agramat, am aflat plaiurile pe care au ajuns „apostolii” abia după de au plecat pentru că s-au insinuat prin anumite imobile din reşedinţe de judeţ, descălecând de pe cai negri şi protejaţi de perdele de fum, în ideea de a nu colinda pe la toate uşile, adică de a nu da ochii chiar cu toţi pensionarii militari, fiindu-le teamă de cei care cunosc, pe bune, mai multe colinzi.
Făcându-se de pomină cu atitudinea discriminatorie şi săturându-se de pitit, mai nou, aşa prin 12 făurar, au cotit-o pe la Piteşti cu braţele deschise pentru a ne mângâia pe toţi pe creştet.
Alţi „colindători”, din spirit de economie de carburant şi pentru eficienţă maximă s-au apucat să „colinde” pe diferite frecvenţe, cu lipsă de imaginaţie, aceeaşi „colindă”.
Cu o obstinaţie demnă de o cauză mai bună, ducându-i în derizoriu pe foştii politruci, „colindătorii” au ţinut şi ţin cu tot dinadinsul să ne convingă că 2 este mai mare decât 4 sau, mă rog, că 65% este mai mare decât 80%, mizând cu inocenţă că pensionarii militari, indiferent de armă sau parohie, stau slab la capitolul matematică şi la o corectă informare. Cineva spunea că ar trebui să fim mulţumiţi şi cu procentul diminuat având în vedere faptul că până şi Biserica a scăzut în sondaje spre 50%.
În susţinerea manipulării „colindătorii” aruncă în luptă arma implacabilă a convingerii că orice s-ar întâmpla prin recalculare,… nu vom pierde la pensie.
Este evident că orice om de bun-simţ îşi pune fireasca întrebare: „de ce dracu` v-aţi scremut să scoateţi o lege nouă dacă nu are nici un efect benefic?”. Adică nu face nici rău, nici bine, ca apa plată (ca să evit o blasfemie), întrucât este evident că majoritatea pensionarilor militari vor câştiga doar praful de pe tobă (mă refer strict la substantivul comun) prin recalcularea pensiei.
Răspunsul este cât se poate de simplu.
Prin Legea nr.223/2015 cârmuitorii ţării, presaţi de pensionari de ani de zile dar şi pe fondul unei apropiate apocalipse, şi-au dat seama că o armată fără rezervişti este aproape o glumă, împrejurare în care au catadicsit să repare, după cinci ani, nedreptatea făcută de tandemul b.-b., aducând pensiile la nivelul celor din anul 2010.
numai că între timp noii guvernanţi, înainte chiar de a li se usca cerneala (probabil că au semnat cu pixul)) pe jurămintele depuse şi semnate, fiind de factură „tehno”, după ce au beştelit naţia pentru care au venit să se sacrifice câteva luni, aşa ca între două trenuri, s-au apucat să facă simulări şi după ce le-au ieşit calculele au croit o ordonanţă foarte urgentă, total nelegală, imorală şi nejustificată pentru că legea nu a intrat în vigoare şi nici nu cred că o vor pune efectiv în funcţiune până în luna noiembrie 2016 când vor fi avortaţi, respectiv O.U.G. nr.57/2015 prin care, călcând cu mocasinii prin Constituţie, au făcut „varză de Bruxelles” legea pensiilor militare de stat, îmbrăţişând nesimţita vorbă de duh(oare) a finanţistei de serviciu cum că putem trăi şi cu doi lei.
preluând tehnica manipulării şi a tragerii de timp, fac voia păpuşarilor de la care primesc simbrii enorme, aproximativ într-o lună cam cât primeşte cu colonel pensionar într-un an şi chiar mai bine, şi ne aruncă praf în ochi încercând să ne convingă că o să ne fie bine când o să ne fie rău.
Îmi amintesc că prin anul 2008, în baza acordurilor de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, Guvernul din acea vreme s-a obligat, trăgând de timp cât mai mult posibil, să asigure militarilor următoarele plafoane medii de soldă şi pensie brută, calculată lunar în euro:

Nr.
crt.
Gradul militar
Arme terestre  (euro)
UM speciale (Av,Ma,Tc,Aa) (euro)
Obs.
1.     
Sld. – MAC
1.750–2.450 +25–45% în fct. de vechime
1.750–2.450 +25-45% în fct. de vechime

2.     
Sg.maj.-Plt.adj.
2.450–3.450 +22-38%  în fct. de vechime
2.450–3.450 +22-38% în fct. de vechime

3.     
03 MM Cl IV- MM Principal
2.750–3.750 +28-38%  în fct. de vechime
2.750–3.750 +28-38% în fct. de vechime

4.     
Slt. – Căpitan
3.650–4.950 +24-48%  în fct. de vechime
3.650–4.950 +24-48% în  fct. de vechime

5.     
Mr. – Col.
5.050–7.750 +24-48%  în fct. de vechime
5.050–7.750 +24-48% în fct. de vechime

6.     
Gen1*- Gen 4*
7.550–11.750 +15-25%  în fct. de vechime
7.550–11.750 +15-25% în fct. de vechime

7.     
PMC Gr. 1 – PMC Gr. 6
2.250–3.750 +20-35%  în fct. de vechime
2.250–3.750 +20-35% în fct. de vechime

       
La aceste valori urmau să se adauge sporul de vechime, sporul de funcţie, sporul de risc în teatrele de operaţiuni, gradaţii, ordine, medalii, indemnizaţia de instalare, norma de hrană de campanie, banii pentru uniformă şi furnituri, alocaţii pentru copii şi pentru soţiile fără serviciu, costuri cu chiria, transportul, comunicaţiile, etc. .
Observaţi că nu am ajuns, după 8 ani, nici pe departe, la aceste cuantumuri măcar în lei şi, cu atât mai puţin, în euro.
Totul a rămas un vis frumos, spulberat de netrebnicii demagogi.
Suntem vinovaţi noi, în primul rând, că am fost dezbinaţi sau automulţumiţi şi nu le-am cerut guvernanţilor, cu argumente şi cu încăpăţânare, să-şi respecte propriile angajamente, poate că şi dintr-un spirit de solidaritate, specific militarilor, cu năpăstuiţii naţiei, numai că prin acest comportament am uitat că sunt mulţi care au pensii de cel puţin cinci ori mai mari decât ale noastre şi care, de ani buni, tac şi încasează ceea ce ne revenea nouă, amintindu-mi de tătarii, avarii, gepizii, stavrizii, guvizii şi alte popoare migratoare care după ce îţi cer găzduire tac ca peştii şi uită să mai plece din casă.
Culmea este că nu-i condamn ci îi admir pe cei mai „prosperi” pensionari şi aş dori ca manipulaţii care mor de foame, punând botu` la manipulare, să uite de circ şi să ceară şi ei mai multă pâine pentru a nu se uita chiorâş la pâinea noastră.
Statul este o noţiune,… care nu există în substanţa sa fără personajele pe care noi, prin mijloace democratice, le ungem în funcţii, însă tot noi avem dreptul şi obligaţia să-i tragem la răspundere pe guvernanţi atunci când, aceşti muritori care se cred zei, devin abuzivi şi uită de menirea socială pe care o au.
De ani buni puţini cârmuitori au înţeles să lucreze în interesul naţiei, cei mai mulţi au abuzat de putere, atrăgând bogăţia în mâinile lor pătate, au spoliat ţara şi au anulat dreptul poporului la un trai decent iar noi militarii, activi şi pensionari, am rămas într-o păguboasă expectativă.
Virgiliu spunea că „Soarta îi favorizează pe cei îndrăzneţi” (Audaces, fortuna juvat).
Domnilor colegi!
Nimic nu se câştigă fără luptă, cel puţin în „democraţia noastră originală”, acum când copiii noştri pleacă pe alte meleaguri pentru a-şi câştiga existenţa, dacă nu mor de timpuriu prin spitale sau prin locaţii deocheate, iar libertatea, inclusiv a presei care deranjează, este îngrădită prin mijloace josnice de către „animale bolnave” plantate în instituţii care ar trebui să ne apere drepturile şi libertăţile consfinţite de Constituţie.

Se apropie 06 martie…

Am onoarea !
Preşedintele Filialei Reşiţa a S.C.M.D.
Col.(r) Marin BUŢIU