Scrisoare adresată preşedintelui ales Klaus Iohannis de Dl. Costantin Cojocaru… (despre ce trebuie făcut pentru ca România luată înapoi să fie cea adevărată...)

Domnule Preşedinte ,

 În seara zilei de 16 noiembrie 2014, la puţin timp după încheierea votului pentru alegerea Preşedintelui României, aţi postat, pe site-ul dumneavoastră de Facebook, următorul mesaj:

,,AM CÂŞTIGAT! NE-AM LUAT ŢARA ÎNAPOI”!

Constat că nu folosiţi persoana I singular, ci persoana I plural. Nu dumneavoastră singur v-aţi luat ţara înapoi, ci împreună cu alţii. Poate că într-un eventual răspuns la această scrisoare, veţi găsi de cuviinţă să precizaţi dacă aţi vrut să ne spuneţi că aţi luat ţara înapoi împreună cu şi în numele celor 6,3 milioane de români care au votat pentru dumneavoastră, sau împreună cu şi în numele şi al celor 5,3 milioane de români care au votat pentru adversarul dumneavoastră, sau, poate, şi împreună cu şi în numele şi al celor 6,7 milioane de români care nu s-au prezentat la vot. Poate că veţi preciza şi DE LA CINE aţi luat ÎNAPOI ţara. Exclud varianta că aţi luat ţara de la pesedişti ca să o daţi ÎNAPOI la pedelişti, sau la penelişti.

Până la primirea eventualului dumneavoastră răspuns, îmi permit să bănuiesc că, odată ales Preşedinte al României, vorbiţi în numele întregului popor român şi atunci când spuneţi NE-AM LUAT ŢARA ÎNAPOI, ne spuneţi, de fapt, că, dumneavoastră împreună cu tot poporul român aţi luat ţara înapoi.

Asta înseamnă că, până în seara zilei de 16 noiembrie 2014, şi dumneavoastră şi eu şi poporul român nu am mai avut ţară, am fost deposedaţi de lucrul acesta care se numeşte ŢARĂ.

Din nefericire, lucrurile stau chiar aşa. Poporul român, din care facem parte amândoi, a fost, realmente, deposedat de ŢARA lui, ROMÂNIA.
În ultimii 25 de ani, poporul român a fost deposedat de capitalul său naţional, de fabrici, de uzine, de bănci etc. A fost deposedat de peste 4 milioane locuri de muncă, astfel că aceste milioane de români au fost alungaţi din ţară în căutarea unui loc de muncă, şi-au părăsit familiile, şi-au lăsat copii fără îngrijirea şi dragostea părintească, pradă traficanţilor de droguri şi de carne vie. Poporul român a fost deposedat de resursele sale naturale, care sunt exploatate de corporaţii transnaţionale, cu redevenţe de batjocură pentru statul român. A fost şi este deposedat de terenurile agricole şi de păduri, trecute pe nimic în proprietatea străinilor. A fost şi este deposedat de cea mai mare parte a avuţiei create în economia naţională, care este însuşită, sub formă de profituri, uriaşe, în cea mai mare parte, nedeclarate şi neimpozitate, de cei deveniţi proprietari ai capitalului românesc şi care o transformă în bunuri de lux sau o transferă în străinătate, lăsând ţara fără investiţii, fără venituri bugetare, cu salarii şi pensii de mizerie, cu servicii sociale umilitoare. A fost şi este deposedat de patrimoniul său cultural şi spiritual. A fost şi este deposedat de suveranitatea sa naţională. A fost şi este deposedat de statul său naţional, capturat de oligarhia creată prin „privatizări” şi „retrocedări” şi folosit pentru menţinerea în stare de sărăcie şi umilinţă a celei mai mari părţi a românilor.

Pentru a-şi LUA ŢARA ÎNAPOI, poporul român, cetăţenii României vor trebui să-şi IA ÎNAPOI capitalul de care au fost deposedaţi, să devină proprietari asupra acestui capital, să-şi însuşească profiturile create de acest capital, să folosească aceste profituri pentru a-şi lua înapoi fabricile, uzinele şi băncile etc., pentru a-şi reconstrui întreprinderile şi locurile de muncă care i-au fost distruse, să-şi construiască un stat cu adevărat democratic, controlat de el, de popor, nu de oligarhi, care să-l slujească pe el, nu pe oligarhi.
Luarea ÎNAPOI a ţării, REÎMPROPRIETĂRIREA poporului român cu propria lui ŢARĂ va fi un proces greu şi de lungă durată. Un astfel de proces nu se finalizează prin câştigarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. El poate, însă, începe cu câştigarea acestor alegeri.

Cred, deci, Domnule Preşedinte, că v-aţi grăbit spunând că „ne-am luat ţara înapoi”. Este posibil să fi făcut primul pas în această direcţie. Aştept cu mult interes paşii următori.
Încă de la începutul anului 1990, am elaborat şi publicat PROIECTUL DE ŢARĂ care ar fi permis poporului român să devină şi să rămână proprietar pe propria lui ŢARĂ, România, să facă din această ţară una prosperă, o adevărată Grădină a Maicii Domnului. La timpul respectiv, acest proiect de ţară s-a numit VARIANTA COJOCARU. După 1990, am spus, mereu, că aplicarea oricărei ALTE variante de proiect de ţară pentru România va avea ca efect deposedarea poporului român de propria lui ţară, în final dispariţia lui ca popor. Suntem în plină desfăşurare a acestui proces distructiv, criminal.

Am actualizat, continuu, VARIANTA COJOCARU la situaţia economică şi socială a ţării, creată prin politicile nefaste ale guvernelor postdecembriste. Am prezentat acest proiect de ţară, actualizat, tuturor celor trei predecesori ai dumneavoastră în funcţia de Preşedinte al României. Au refuzat toţi trei. Au preferat să devină părtaşi la distrugerea ţării. Aşa vor rămâne, în istorie.

Am studiat, cu atenţie, „programul” pe care l-aţi prezentat electoratului în campania electorală. Din păcate, acest „proiect de ţară” a fost elaborat de oameni care au participat, direct, la deposedarea poporului român de ţara lui, pentru propria lor îmbogăţire, oameni care doresc să facă acelaşi lucru şi în viitor. De „programe” asemănătoare au „beneficiat” şi cei trei predecesori ai dumneavoastră.

Ultima actualizare a VARIANTEI COJOCARU este reprezentată de proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, pe care l-am elaborat, ca iniţiativă cetăţenească, împreună cu mai mulţi specialişti români, animaţi de ideea de a ajuta poporul român să-şi IA ŢARA ÎNAPOI.

Predecesorii dumneavoastră, împreună cu parlamentele şi guvernele postdecembriste, au „creionat” astfel Constituţia şi legile încât deşi au prevăzut, pe hârtie, dreptul cetăţenilor de a iniţia revizuirea Constituţiei, au creat prevederi care fac imposibilă finalizarea unei astfel de iniţiative, fără aprobarea Parlamentului, a politicienilor, în spatele cărora se află oligarhia autohtonă şi transnaţională.

În conformitate cu prevederile articolului 90 din actuala Constituţie a României, Preşedintele României „poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”. Constituţia ţării este, evident, o problemă de MAXIM interes naţional.

Organizarea unui referendum prin care să cereţi poporului român să-şi exprime voinţa cu privire la Constituţia Cetăţenilor ar ajuta mult acest popor să-şi ia ţara ÎNAPOI.
Pentru mine, ar fi prima dovadă, CLARĂ, a hotărârii dumneavoastră de a ajuta poporul român să-şi ia ţara ÎNAPOI.

Cu cele mai bune gânduri,

Dr. Constantin Cojocaru

20.11.2014

   Consideraţii pe marginea scrisorii,... primită de la un confrate.

   Evident că d-l Cojocaru are dreptate în tot ce afirmă.

   Adaug faptul că vorba românului are mai multe înţelesuri; unii mai hâtri spun că are cel puţin două înţelesuri.

   D-l Iohannis este, dincolo de toate, în primul rând român, un român ponderat, rezervat, care gândeşte mai mult decât vorbeşte şi care ştie multe, însă care, ca orice om, mai scapă câte o "perlă". Pe de altă parte, îi spune un român ceva mai în vârstă, că până murim ştim mai puţine decât vrem şi decât ar trebui.

   Învăţăm şi din lucruri de care nu ne folosim niciodată în viaţă, dacă este pace în lume, chiar şi dintr-un stagiu militar, cu sau fără termen redus, în care scopul caporalului "Căpşună" este, înainte de a-l instrui, de a-l umili pe soldatul "Zmeură" pentru că „la război este ca la război”, vorba neamţului de la Paris. Deci putem, dacă vrem, să învăţăm şi din lucruri care, în aparenţă, sunt nefolositoare.

   Nu arunc nici o anatemă, ba chiar îi dau credit noului Preşedinte şi mă rog la Dumnezeu să nu o ia pe calea fostului pentru că, pe lângă oameni de calitate, este înconjurat şi de multe lichele care, uitaţi-vă  la ele, în loc să zâmbească, rânjesc, fiind în planul doi al fotografiei de grup, bătându-se cu pumnii în „piepturile lor de tablă” că dacă nu ar fi fost ei eram tot în comunism (unii s-au convertit din foşti activişti U.T.C. şi P.C.R. în vajnici apărători ai dreptei şi ne dau lecţii de canto, schimbând carnetele de partid ca la „alba-neagra”; care dreaptă cameleoni mizerabili!?).

   Aşa că, indiferent de poziţia socială, respectând opţiunile politice, cred că trebuie să fim modeşti, rezervaţi şi cât mai chibzuiţi pentru a evita să jignim vreun om, de la vlădică la opincă, chiar şi cu privirea, cu atât mai puţin milioane de români.

   Numai un individ cu o pălărie prea mare pentru poziţia socială pe care o ocupă poate gândi în mod bolnav, pierdut în ceaţa înfumurării.

   Lucrurile acestea i-au scăpat şi d-lui Ponta care,... şi din această cauză, a pierdut.

   Dacă-şi revine, mai are timp, este tânăr.

   Sper ca jocul de-a şoarecele şi pisica, înghiţit de români timp de cel puţin 10 ani în care li s-a dat „circ şi pâine” (din păcate mai mult circ şi mai puţină pâine, cu respectarea principiului C + P = K), să se termine pentru că din astă naţie fac parte mulţi, mulţi oameni care trebuie respectaţi, chiar dacă nu sunt absolvenţi de studii superioare pentru că îi prefer pe cei care pricep, vorbesc şi scriu corect româneşte, decât pe aceia care, stâlcind două, trei limbi străine, pocesc şi limba maternă.

   Depinde numai de noi, de noi toţi, să fim cât mai mulţi oameni pentru că ţara luată înapoi este a tuturor românilor.

   În rest, sper ca vorba "multă lume, puţini oameni" să devină, cât mai repede, desuetă.

   O zi bună tuturor !

   Col.(r) Marin  BUŢIU

   24.11.2014

VOTAŢI ÎN MOD RAŢIONAL (păstraţi-vă inima pentru iubire)!

  

 BUNĂ ZIUA TUTUROR!

  Domnilor colegi, lecturând ultimele mesaje transmise de S.C.M.D., inclusiv poziţia partizană a colegului nostru, col. Aromanesei Radu de la Timişoara, membru P.N.L., nu pot decât să înţeleg sprijinul pentru unul sau pentru altul dintre cei 14 candidaţii la prezidenţiale şi acum pentru unul din doi, însă nu pot accepta ca sprijinul onest, rezultat din opţiuni politice, mai mult sau mai puţin raţionale, să se transforme într-o droaie de mesaje agasante.

   Subsemnatul nu sunt membru de partid şi fac munca sindicală cu titlu gratuit, ca mai toţi colegii noştri.

  Aşa cum am detaliat pe blog-ul Filialei Reşiţa, zilele trecute, este evident că "d-aia n-are ursul coadă" şi SCMD-ul scârţîie, pentru că unii colegi, profitând de calitatea de membru de partid şi de faptul că prin lege şi Statut nu ne este interzisă apartenenţa politică, în loc să facă politică sindicală la partid, fac politică la sindicat.

   Personal simt o greaţă faţă de toată tevatura asta cu alegerile pentru că dintre cei 14 candidaţi l-aş fi votat pe al 15-lea, însă acesta nu a candidat.

   Sigur că dacă ne gândim la cămaşă, care-i mai aproape de corp decât haina, adică exclusiv la noi, militarii în rezervă, realitatea ne-a demonstrat că unii politicieni, cu o ură viscerală, ne-au luat din pensie, în mod nelegal, ticălos şi fără pic de remuşcare iar alţii, chiar dacă numai în parte până în prezent, au reparat ce au stricat alţii.

   În aceste condiţii este lesne de înţeles, dacă nu eşti superîndoctrinat politic, că dintre două rele alegi răul cel mai mic care, întâmplător, este mai mic şi ca vârstă dar mai apropiat de doleanţele noastre... şi nu numai.

   Dacă aş fi un mercantil l-aş alege pe Iohannis pentru că este mai apropiat de sforarul şef care a promulgat legi care pe mine m-au favorizat.

   Dacă aş fi un adevărat coleg de sindicat l-aş alege pe Ponta pentru a da o şansă reală colegilor mei care au avut pensiile ciuntite zdravăn şi care aşteaptă o reparaţie totală.

   Din păcate, de la plutonier la general, tip de 25 de ani, nu s-a găsit nimeni până acum care să candideze la preşedinţie şi care să fie votat de toţi militarii români, activi, în rezervă şi în retragere pentru a stârpi corupţia şi a aduce România pe linia de plutire.

    Domnilor colegi, parcă un domn general, anul acesta, pe un blog, a sugerat să nu mai stăm cu mâna întinsă la politicienii corupţi şi să ne câştigăm / prezervăm drepturile legale, "prin noi înşine".

   Azi,... pentru preşedinte este târziu, mâine... pentru a fi parlamentar, este timp.

   Domnule preşedinte Dogaru, onorabili colegi, să trecem la fapte!!!

   Vă doresc un sfârşit de săptămână liniştit!

   VOTAŢI  ÎN  MOD  RAŢIONAL  (păstraţi-vă inima pentru iubire)!

   Cu stimă,

   Preşedintele Filialei Reşiţa a S.C.M.D.

   Col.(r) Marin BUŢIU

Bună ziua tuturor !

În urma unui e-mail pe care l-am primit în data de 10.10.2014 de la colegul nostru de sindicat d-l col.(r) Radu Aromanesei, preşedintele Filialei 1 Timişoara a S.C.M.D. şi vicepreşedinte al CD pentru zona de vest, la care erau anexate două mesaje, unul cu titlul “Rezultatele pichetării de ieri, 06.10.2014”, semnat de d-l col.(r) dr. Mircea DOGARU, preşedintele S.C.M.D., şi celălalt, “Forţa dialogului”, semnat de d-l col.(r) Ioan-Mişu NAON, preşedintele Filialei 1 Craiova a S.C.M.D., am făcut unele consideraţii în nume personal pe care le-am comunicat tuturor celor care au primit mesajele de mai sus, tot pe calea poştei electronice.

Ulterior, am primit de la Secretariatul General al S.C.M.D. propunerea de a posta “articolul” pe pagina Filialei Reşiţa a S.C.M.D..

Apreciez că unele puncte de vedere personale transmise prin e-mail unor colegi şi, spre ştiinţă, şi la S.G. al S.C.M.D., chiar dacă privesc şi propuneri privind activitatea sindicală sau poate chiar din acest motiv, sunt chestiuni interne care, odată postate pe blog, fără a fi secrete, sunt la latitudinea oricărei persoane, din afara S.C.M.D.-ului de a le accesa.

Nu cred că este normal ca mesajele interpersonale ale membrilor de sindicat, fie şi fără a fi confidenţiale, să capete atributele unui “articol” pentru a fi publicate pe blog sau/şi pe site-ul S.C.M.D., cu atât mai mult cu cât nu am urmărit această finalitate, nici prin conţinutul şi nici prin construcţia mesajului.

Pe cale de consecinţă, consider că trebuie să fie separate propunerile sindicale care privesc modificări ale STATUTULUI S.C.M.D., ce au caracter de “bucătărie internă”, de părerile, de opţiunile sau de partizanatele politice, fapt pentru care din materialul pe care îl voi posta pe blog voi elimina aspectele care sunt irelevante pentru nemembrii de sindicat.

Din conţinutul mesajelor pe care l-am primit cu câteva zile în urmă se desprind străvezii partizanate politice pe fondul luptei pentru "CIOLANUL SUPREM", oricât se încearcă aruncarea în ochii sindicaliştilor a fumigenei cu necesitatea luptei, pe principiul "acum sau niciodată", pentru dezbaterea în Parlament, cu celeritate, a proiectului "NOUA LEGE A PENSIILOR MILITARE".

Nu pot să nu observ că dreptul statutar de a face parte din partide politice, pe care nu-l pot contesta pentru că este legal, chiar dacă nu este şi moral, înclină balanţa eforturilor de la o cât mai strânsă unire a sindicaliştilor în realizarea obiectivelor noastre spre o pierdere iraţională a energiilor către sfera politică.

Această "viteză de croazieră" îmi aduce aminte de osârdia cu care, acum, nu mai târziu, unii slujbaşi al Statului fac şi desfac destine.

Sigur că, divagând, orice om onest vrea să se facă dreptate iar nemernicii care au devalizat ţara după 1989, în goana nebună după bogăţie şi conduşi de precepte transpartinice, să fie condamnaţi.

Este greu însă să gândeşti că în luna noiembrie 2014, după 25 de ani de "hoţie", trebuie arestaţi preventiv toţi infractorii cu gulere albe, "uitaţi" un sfert de veac,  în ideea că acum, în această lună, sunt realizate momentele operative pentru toţi mogulii, fără să legi toată această "aglomerare" de alegeri, în considerarea faptului că politica este deasupra tuturor şi fără politică nu se poate.

Personal, ca fost ofiţer de economic şi de cercetări penale, cunosc care sunt condiţiile care conduc la crearea momentul operativ al transformării informaţiilor în probe şi care este diferenţa dintre actele premergătoare şi condiţiile de îndeplinit pentru începerea urmării penale, cu sau fără punerea în mişcare a acţiunii penale, cu sau fără dispunerea de măsuri preventive şi asigurătorii, context în care ÎMI EXPRIM REZERVA FAŢĂ DE COINCIDENŢA ÎNTRUNIRII CONDIŢIILOR OPERATIVE, ÎN MOD SIMULTAN, ÎN "N" CAUZE PENALE, ÎN ACEASTĂ LUNĂ, astfel că, „mutatis mutandis”, apreciez că este corect şi înţelept ca nimeni să nu poată lega doleanţele noastre, perfect îndreptăţite, de actualele jocuri politice, dreptatea „până la capăt” neputând să fie realizată, în mod obiectiv, până la sfârşitul lunii noiembrie 2014.

C.N.R.-ul "bate la uşă" şi constat că, în loc să dezbatem propunerile sindicaliştilor, foarte multe binevenite, pentru amendarea STATUT-ului şi R.O.F.-ului S.C.M.D., ne jucăm de-a politica.

De ce oare, avem şi noi un DNA al S.C.M.D. !!!???

Spun astea pentru că la umilele noastre propuneri numai câţiva colegi (îl salut pe colegul nostru de la Filiala Ineu) ne-au luat în seamă şi ne-au dat "like".

Domnilor colegi,

Chiar dacă unora nu le convine, reiterez faptul că puterea S.C.M.D. stă în puterea membrilor de sindicat şi a filialelor, context în care am propus, prin d-l col.(r) Aromanesei Radu, să prezinte conducerii S.C.M.D., la şedinţa din data de 02.10.2014, câteva măsuri menite a conduce la o mai bună organizare şi funcţionare a Sindicatului, aspecte pe care le-am apreciat că sunt utile a fi luate în considerare şi pentru completarea/amendarea Statutului S.C.M.D. şi a R.O.F.-lui şi care, împreună cu ale dvs., pot fi de natură să conducă la supravieţuirea S.C.M.D. propuneri care au fost comunicate celor interesaţi şi pe care le mai reiterez, cât mai sintetic, în continuare:

1.-acordarea personalităţii juridice pentru filiale;

2.-C.N.R.-urile să aibă loc odată la 2 ani, din raţiuni de economisire a fondurilor băneşti, în condiţiile în care soluţionarea problemelor operative ale S.C.M.D. pot fi soluţionate de B.O.C. şi de C.D.;

3.-consultarea membrilor de sindicat înainte de realizarea, la nivel central, a unor protocoale de colaborare sau parteneriate cu alte structuri sindicale, cu o.n.g.-uri etc.;

4.-realizarea de acţiuni stradale numai cu acordul majorităţii membrilor C.D., deoarece trebuie stabilit dacă sunt oportune şi utile cauzei sindicale, în condiţiile în care acestea necesită şi cheltuieli importante de fonduri băneşti;

5.-creşterea numărului de membrii al B.O.C. în scopul realizării unei mai mari reprezentativităţi a membrilor de sindicat;

6.-demersuri la nivel european, prin structurile civile şi militare europene, prin societatea civilă şi prin Avocatul poporului, în vederea schimbării procedurii prealabile de cenzurare a acţiunilor la CEDO care sunt declarate ca "inadmisibile" de către reprezentanţi ai statelor (referenţi) cu care reclamanţii se află în proces, măsura împiedicând astfel, pe cale administrativă, ca dosarele să mai ajungă pe rolul instanţelor de judecată.

Cred că ar fi util ca astfel de propuneri să fie însuşite înainte de C.N.R., întrucât prezentarea acestora în afara "ordinii de zi" ar echivala cu "aruncarea lor la coş".

Vă chem să ne unim, în aceste momente, în lupta sindicală, nu să ne dezbinăm şi să ne risipim energiile în lupta politică.

           Cu stimă ,

           Preşedintele Filialei Reşiţa a S.C.M.D.

                        Col.(r) Marin BUŢIU

 12.10.2014