duminică, 22 octombrie 2017

- PUNCTUL „G”  vs  LITERA „G” -

Parafrazând titlul unui vechi film, se poate constata că pensionarii militari, în urma recalculării pensiilor, oscilează între agonie şi extaz, după ce Legea nr.223/2015 a fost spulberată prin art.40 din O.U.G. nr.57/2015, introdus mişeleşte într-un act normativ care nu trebuia să aibă nimic comun cu pensiile militare, şi decimată prin Ordinul comun nr.31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat.

dacă despre punctul „g” se spune că oferă numai extaz şi nu se lasă prea mult căutat, litera „g”, după locul pe care-l ocupă în construcţia unei idei, transpusă într-un anumit text de lege, are mai multe valenţe.

 nu căutaţi litera cu pricina în Legea nr.223/2015 şi nici în art.40 din O.U.G. nr.57/2015 sau în alte acte normative ulterioare care au modificat ori completat legea până au făcut-o varză ca pe o prostituată de lux cu care s-au desfătat/luptat, cât au putut, impotenţii politicieni (cei potenţi erau în minoritate) pentru că, şi de aţi găsi-o la tot pasul, n-are nimic de-a face cu extazul sau cu agonia poveştii din film.

Altfel stau lucrurile când vorbim despre potenţii „meseriaşi” din ministere care, crezându-se pe veci „activi” (unii deja s-au pensionat până să termin de redactat acest mesaj), şi-au adus obolul cu deosebit sârg şi au încropit ordinul comun mai sus amintit în care „au plantat” lit.”g” multiplicată de la „g1” la… „gn” în folosul lor şi a colegilor de leat care s-au pensionat mai ales după anul 2016, cu program normat de 8 ore/zi, dar în sfidarea foştilor colegi sau şefi care s-au pensionat anterior şi care, în raport cu „epigonii”, au avut o vechime mai mare şi au muncit efectiv mai mult decât tinerii pensionari, adică non stop (program nenormat) la dispoziţia statului nerecunoscător, respectiv 24 de ore din 24, zi de zi.

Dar ce sunt, în mod concret, „g”- urile ???

Păi sunt diferite sporuri acordate militarilor şi poliţiştilor activi pentru activităţile cu risc ridicat desfăşurate în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii care devin g1, g2,…gn în momentul în care sunt cuantificate în procesul de recalculare a pensiilor militare de stat. O parte din aceste sporuri sau alte sporuri se regăsesc şi la civili.

Până aici nimic deosebit, însă pentru evitarea unei nesimţite discriminări care a urmat prin modificarea legii era obligatoriu ca parlamentarii care fac şi desfac „fărădelegi” la ordin de partid, ignorându-i pe adevăraţii parlamentari, aflaţi în minoritate, să fi respectat armata română şi principiile înscrise în art.2, lit.b) şi f) din Legea nr.223/2015 („b) principiul egalităţii, prin care se asigura tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege; „f) principiul recunoştinţei fata de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei”), şi să-i sancţioneze pe „meseriaşii” din ministere care ne-au ţepuit din nou.

Cu s-a ajuns la „g”-uri ???  Simplu, adică în trei etape.

ETAPA I

Legea nr.223/2015, în forma s-a iniţială, adoptată, promulgată şi publicată în Monitorul Oficial al României, a prevăzut al art.28, alin.1) că „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie,…” (omis cele de omis).

Conţinutul art.28, alin.1) din Legea nr.223/2015 era similar, de exemplu, cu prevederile referitoare la pensionarea judecătorilor care la art.82, alin.1) din Legea nr.303/2004 actualizată dispun că: „Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi…, cu o vechime de cel puţin 25 de ani se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de dată pensionării.

Diferenţa de cuantum final al pensiei este în favoarea judecătorilor şi rezultă din faptul că baza de calcul, adică venitul brut al acestora, este mai mare decât cel al militarilor… dar nu aceasta este problema de lămurit.

Prin exemplul de mai sus vreau doar să atrag atenţia că este un non sens juridic ca să modifici o lege ulterioară, similară cu una anterioară, sub pretextul că ar rezulta pensii recalculate prea mari pentru militari, adică raţionamentul „meseriaşilor” din ministere este vădit neîntemeiat şi discriminatoriu în raport cu alte categorii de pensionari.

Sigur că se impuneau unele ajustări/modificări ale legii iniţiale dar s-a profitat de această necesitate şi s-a procedat, cu impertinenţă, la măcelărirea legii.

Nu este exclus ca unele elemente ale bazei de calcul să fi fost introduse cu intenţie în legea iniţială pentru ca ulterior să existe motive în vederea modificării drastice a acesteia.

ETAPA II

Plecând de la principiul că orice lege este perfectibilă „meseriaşii” i-au convins pe parlamentari că termenul de „venit brut” este prea general şi poate crea discrepanţe nejustificate între pensiile recalculate.

Şi aşa, chiar înainte ca legea să-şi producă efectele, adică să intre efectiv în vigoare, a apărut art.40 din O.U.G. nr.57/2015 care a modificat (măcelărit) prevederile art.28 din Legea nr.223/2015, trecându-se dintr-o extremă în alta, respectiv de la excluderea justificată din venitul brut a unor diurne, prime de instalare etc. la omiterea nejustificată a unor venituri cuantificabile la baza de calcul şi care se regăsesc în alte legi similare în vigoare s-au care erau incluse în actele normative anterioare prin care au fost revizuite/recalculate pensiile militare de stat (ex. sporurile şi indemnizaţiile, primele şi premiile, compensarea concediului de odihnă neefectuat etc. care se luau în calcul la determinarea punctajului lunar, prevăzută în art.8, alin.1), lit.a) – lit.g) din Anexa 3 la O.U.G. nr.1/2011).

s-a instituit astfel o dublă discriminare pentru că, în afară de baza de calcul care a fost scăzută de la 80% la 65% s-a prevăzut şi o plafonare la 85% a cuantumului brut al pensiei militare de stat, adică dacă vechimea totală este chiar mai mare de 100%, pensionarul militar este sancţionat printr-o altă diminuare până la 85%.

Este vădit faptul că un pensionar militar care a muncit mai mult are parte, în mod corelativ, de o sancţiune mai mare dispusă de legiuitor. La o vechime totală de 100%, prin dubla discriminare, pensionarul militar pierde prin recalculare 30% din drepturile de pensie. Avantaj pentru cei care au o vechime mai mică în muncă.

Asta în timp ce la alte categorii profesionale (civili) se pleacă de la o bază de calcul de 80%, plafonarea fiind de 100%. Quod erat demonstrandum.

ETAPA III

„Meseriaşii” şi-au dat seama că au dat cu băţul în baltă, cu atât mai mult cu cât mulţi dintre ei se aflau în pragul pensionării în anul 2016, situaţie în care, fiind încă pe cai mari (activi), au purces porceşte la dregerea busuiocului pentru ei, nu şi pentru vechii pensionari, având la îndemână Normele de aplicare a legii care mai erau „în lucru” în luna februarie 2016.

Astfel, prin Ordinul comun nr.31/M.25…/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, publicat în Monitorul Oficial nr.214 din 23 martie 2016, la baza de calcul a pensiei recalculate au fost introduse, după componentele de la lit.a) la lit.f), mai sus amintitele „g”-uri, aşa cum rezultă din Anexa 1b la ordin.

Dacă baza de calcul diferă în raport cu coeficienţii de funcţie şi de grad, ca şi în raport cu celelalte elemente de la lit.c) la lit.f), rezultând diferenţe normale în procesul de recalculare a pensiei de la plutonier la general, în favoarea celor cu funcţii şi grade mai mari, acestea sunt anulate de „g”-uri care se cuantifică cu ocazia recalculării şi care au ajuns să determine pensii recalculate pentru noii pensionari cu un cuantum dublu sau triplu între cadre militare cu aceeaşi vechime, grad şi funcţie.

Luând în considerare şi modul defectuos în care s-a înţeles să se facă actualizarea componentelor mai sus menţionate, discriminarea devine şi mai evidentă ajungându-se în situaţia absurdă ca un subofiţer pensionat în anul 2016 să aibă o pensie mai mare decât a unui colonel pensionat în anul 2001.

Concluzia tristă este că pentru unii „g”-urile sunt ca un balsam care le provoacă o stare continuă de extaz iar pentru alţii lipsa „g”-urilor are ca rezultat o perpetuă agonie care durează de peste 7 ani, adică din anul 2010 de când nişte netoţi s-au gândit că prin atacul continuu asupra psihicului pensionarului militar ieşirea „pe cale naturală” din sistem se realizează mai repede şi are efecte benefice pentru bugetul de stat.

Aceste realităţi, din păcate, le simţim cu toţii şi nu au nimic în comun cu vreo teorie a conspiraţiei.

Vă îndemn pe cei nedreptăţiţi să luptaţi pentru fiecare leu care v-a fost furat şi să nu vă plecaţi în faţa netrebnicilor.

Un prieten, mai de departe, îmi spunea o vorbă de duh: „dacă nu şti să apreciezi un eurocent nu eşti demn de un euro” sau, dacă vreţi, pentru sindicalişti, „vae victis”.

Am onoarea!

Preşedintele Filialei Reşiţa a S.C.M.D.

Col.(rtr.) Marin BUŢIU